 |
|
 |
 |
| -lamentu di u castagnu |
| "Lamentu di u castagnu à u corsu"
scrittu dà Antone Battista Paoli, dettu Paoli di Tagliu
|  Or chi l'averaghju fattu
A lu corsu cusì ingratu
Chi m'ha fattu la sintenza
E à morte cundannatu
Senza sente tistimoni
Ne cunsulta lu giuratu
M' ha dichjaratu la guerra
Cume à un veru malfattore ;
M' ha messu li sbiri apressu
Chi m'attacanu terrore.
O Corsu, rifletti un pocu,
Versi me si senza core.
Cume à un banditu da forca
Tu m' hai messu lu taglione ;
Di tutta la me famiglia
Voli tu la distruzzione.
O Corsu, s'hella ti piace,
Dammi una spiegazione,
M' hai chjappu a l'arma bianca,
Tu per esse piu sicuru,
Quandu impronti lu mio fiori,
Quandu lu fruttu è sicuru.
Un mi porti alcun rispettu,
O Corsu, si cusi duru!
Ne voli vede la fine,
Tu un guardi la stagione
Cull' arme sempre in campagna,
A mazzola e u sigone,
Da la matina à la sera,
Batti senza cumpassione.
Subitu tagliatu à pezzi
E per mettemi in pappina
Chjami li to mulaterri
Per cunducemi à l'usina;
O Corsu, rifletti e pensa
Chi faci la to ruina!
A un suppliziu senza nome
O Corsu, m'hai cundannatu :
A passà sottu à le seghe
E coce cume un dannatu;
In botte chjirchjate in farru
Sò subitu imprigiunatu.
Un sentu in tutte le borghe
Che tintenne e tintennoni,
Bestemmie di mulateri,
Lu fiscu di li sigoni,
E di mule, carri e trenni
N' è pienu strade e stradoni.
E'na guerra dichjarata,
Un è mica guerra finta;
Un si pensa ad altre cose,
Un si pensa che à la tinta.
La mio povera famiglia
S'ella dura è prestu spinta.
Un ti ne ricordi piu,
Corsu di li tempi andati ?
Di Sampieru e Sambucciu,
Di tutti li to antenati,
Quandu da tanti nemici
Eranu sempre assaltati ?
Qual'è chi li siccuría,
Chi si dava tanta pena ?
Qual' è chi li mantenía
Ben purtanti, à panza piena ?
-Li mio frutti inzucarrati.
O Corsu, rifletti appena !
Un ti ne ricordi più,
Una sera, à lu fucone
Tutta la to famigliola
Cantava lu lazarone ;
Eramu un vennari sera
Di pane manc'un buccone.
Qual'è chi ti succurrí,
O Corsu, in quella sirata,
Chi mittiste la paghjola
E feste una pulindata ?
E cusì passaste alegra
U restu di la nuttata.
Un annu nun ci fù granu
E d'orzu manc'un granellu ;
Fiore tandu un ne sbarcava,
Trimavi da lu tardellu
Chi ti dava Mamma Piera.
E avale un sì più quellu ?
Qual'è chi ti rilevò,
O Corsu in quella stagione ?
Chi t'empía di pisticcine
Ogni sabatu in curbone ?
Eppo'avale ti sì messu
O Corsu, à fa lu briccone !
Guarda quante pimpasculate,
Quanti colpi aghju paratu !
Da la fame quante volte,
O Corsu, t'aghju salvatu!
Ed avà da gran nemicu
Versu me sí dichjaratu.
Ti vindii li me frutti
E'mpattavi li to affari ;
Vistii li to figlioli,
Rigulavi li scarpari ;
Ingrassavi lu purcellu,
Tutti l'anni avii danari.
Cantava lu mulinaru
Ch'avia pienu lu mulinu,
U cavallu galuppava
Sott'à lu so carruzzinu,
Chi per tuttu lu mio fruttu
Era, O Corsu,un gran festinu.
Facii porte e purtelli,
Sulai, casce e cascioni,
Intempiavi la to casa
Tu cu travi e cantilloni,
Grazia, O Corsu, eppur la sai,
A li mio gran figliuloni.
Ancu sin'à la to cascia
Quandu parti à l'altru mondu
Ti furniscu, e sta sicuru,
O Corsu, ch'io non cunfondu ;
Bastardu di Sambucciu,
Almenu rifletti à fondu !
Quandu la guerra è finita,
Chi sarà di te, mischinu ?
Zappa puru lu to fornu
E chjodi lu to mulinu :
Parterai per lu mondu,
Errente senza un quatrinu.
Ne farai lu tennifesta,
E lustrarai le botte,
Durmerai cume i cani
Quandu vinerà la notte
Perchè vindetta dumanda
L'alberu di le ballotte.
Sempre cu li stracci à collu
Passerai piani e muntagne ;
Camperai a erbiglie crude
Racolte nu le campagne,
Perchè vindetta dumanda
L'alberu di le castagne.
La to cumpagna di strada
Sarà sempre Mamma Piera ;
Per tuttu la truverai,
Sempre ti sarà sincera ;
Ti farà di la so scorta,
Corsu, lu portabandera
E famitu cume un braccu
Criparai dentru à un fossu.
Li padroni di l'usine
Diceranu :"Tarra addossu,
Chi lu nostr'affare è fattu."
Pensa bè, rifletti, o Corsu.
Chi ti poi sempre rimette
Di tutti l'errori e sbagli.
Mandali à fà le sighere
A sa mansa di canagli ;
Cusi abanduneranu
L'usine cu li travagli.
E lu to caru Castagnu
Risterà duv'ellu è natu,
A lampatti lu so fruttu,
Tantu dolce e inzuccaratu,
E cusì sarai, o Corsu,
Cume nanzu invidiatu.
|  | | > Commentaire(0) | |
 |
 |
| Golu |
| | 
Monte Cintu mi dà è friscura è purezza
Falgu salti saltendu da teppa à cutalone
Sò u fiume sò Golu di fole è di passione
Ma pocu à tè ti preme o Senna à tè fiumone
Trà sciappali è strittoni sboccu in la scala santa
Quassù l ’altagna in volu quaiò a pescia lesta
Ci si colla in Niolu à pregà o fà festa
Ma pocu à tè ti preme o Senna a mo gesta
I mo ponti in un tempu Ponte Altu è Ponte Novu
Purtavanu i passi di i mo figliuloni
I toi ci sò ghjunti cun fucili è cannoni
Ma pocu à tè ti preme sò ne portu u dolu
E meie e fiumare sbarsanu u so lagnu
In una foce turchina mare mediterraniu
Ci si pesa u sole cum ’è à u primu ghjornu
Ma pocu à tè ti preme o Senna u mo sonniu
U mo sonniu di corre da Monte Cintu à mare
Cantendu a canzone di chì m ’hà fattu fiume
S ’ellu ci hè un dumane di pace à meze scume
Parlà ne inseme o Senna parlà ne fiume à fiume
G.T.Rocchi -F.Travaglini
|  | | > Commentaire(0) | |
 |
 |
| -RUGHJU DI VITA |
| RUGHJU DI VITA
(Andria Fazi.Federicu Poggi. Voce Ventu) | Da i chjassi di sangue è e strade spaventu
Hè partutu u lione à salutà u ventu
I so cumpagni fieri sò trà pientu è rivolta
Si sò chitate e sfiere, un silenziu s’ascolta
Hè partutu u lione à salutà u ventu.
Una lacrima hè corsa in l’ochji d’un zitellu
Hè partutu u lione à salutà u celu
L’anu toltu u fiatu ma hè viva a so voce
U so passu hè stampatu per disertu è per foce
Hè partutu u lione à salutà u celu.
Di u so rughju arditu ribombenu e fole
Hè partutu u lione à salutà u sole
Pocu impreme u vantu di quellu chì fù cecu
Suvitendu u so cantu truveremu u veru
Hè partutu u lione à salutà u sole.
Sò orfagne è zergose e muntagne ribelle
Hè partutu u lione à salutà e stelle
Issu paese hè di fette è u focu ùn si tace
Ùn sò mai e vindette à fà cresce a pace
Hè partutu u lione à salutà e stelle.
S’hè accolta a so ghjente in un silenziu piu
Hè partutu u lione à truvà u so diu
Sia Bibbia o Curanu si sceglie u so destinu
Ùn hè divina a manu à armà l’assassinu
Hè partutu u lione à truvà u so diu.
(à la mémoire du Commandant Massoud, assassiné en septembre 2001.)
|  | | > Commentaire(0) | |
 |
 |
| -FORZA BASTIA |
| |  Forza Turchini
Canteremu sta sera per a squadra turchina,
Reduceremu inseme l'avversità in pulvina,
O capi d'Auropa è di Francia vicina
D'Orlanducci è di Papi, eccu a figliulina.
Quale hè ch'ùn hà sunniatu d'issa tamanta gioia
Purtà li to culori saria grande gloria ;
Adduniti sta sera, si scrive la to storia,
Millaie qui seremu per brammà la vittoria.
Ripigliu :
Forza Turchini, forza Bastia
Ti seguita u mio core induve chè tu sia
Forza Bastia
Brusgia lu nostru sangue d'issu tamantu focu
Chi ci hà guidatu qui, tutti in lu listessu locu,
Saetta è tempurale impurtaremu pocu,
Un ti scurdà quantunque di dacci bellu ghjocu.
Ch'ellu nasci 'ssu mughju da noi u più prufondu,
Caccia puru 'ssu pezzu di coghju tuttu tondu
A Corsica ti guarda, s'infiara lu circondu,
Chi Furiani sta sera hà da stunà lu mondu.
Jean-Marc Ceccaldi
|  | | > Commentaire(1) | |
 |
 |
| -STE MANI QUI |
| |  STE MANI QUÌ
(M. Frassati-a filetta)
Cinqu'ore di matina
In la cità la notte
È sempre senza fine
Ricumencià la sorte
Da la casa à l'usina
Cusì sin'à la morte
Lagni suspiri è straziu
Caminà l'operaiu.
Sole, sole ste mani quì
Sò tracarche di pene
Sole, sole ste mani quì
Sò sulcate di vene
Sole, sole ste mani quì
Meriteranu l'avvene.
À lu fà di lu ghjornu
Ch'allumina la piana
L'invernu i nivaghjoni
L'estate in la calmana
Grandine o sullioni
N'hè colma la to strada
Muscu di terra in dolu
Viaghja lu campagnolu.
Vulemu cantà quindi
Per tutti li spluttati
L'altri è quelli di quindi
Tutti li rivultati
Hè per voi altr'amichi
Chì lu pugnu hè alzatu
Li techji anu da sparisce
Lu mondu hà da fiurisce.
|  | | > Commentaire(0) | |
 |
 |
| -BEATA FUNTANELLA |
| (scritta dà Ghjuliu Bernardini) | Ùn circava furtuna nè destinu
M'incaminava solu à l'acqua fresca
Cun l'ombra di a luna pè vicinu
In manu bilancendu a mio giaretta
Quandu scuntrai à tè per lu caminu
In capu à l'usu anticu a to sechja.
Quessa un'ha vistu sole o damicella
E mi feste un surisu viziosu
Di poi fusti per mè cum'è a stella
Chi sà guidà l'amanti à locu ascosu
È sempre à listessa ora la più bella
Di quella funtanella fui amurosu.
Ùn mi mancaste mai o Chjara Stè
Chi fuste tù per mè u primu amore,
Di sechja é di giaretta più n'un c'hè
Ma sempre per tè batte u mio core
Beata funtanella di San Pè
E a so acqua fresca senza sole |  | | > Commentaire(0) | |
 |
 |
| l'emigratu |
| | L’EMIGRATU
A l’orlu di stu mari
Chi ci hà bagnati à tutti
I destini sò spari
Da i beddi a i brutti
Mischineddi
Eu sò unu di quiddi
Casticati
Mi mettu stancu mortu
Par cusì mal’guadagnu
Maladiscu a sorti
Ma mancu esci un lagnu
Da a me bucca
Hè cusì ingratu lu sulcu
Di issa vita
Corsu di ceppu ghjustu
Campu lu to esiliu
N’aghju lu cori frustu
E pregu lu me diu
Chi un ghjornu
Si pianti la negazioni
In ‘ssa terra
I me lochi luntani
Mi sò rimpruvarati
A me prizenza hè strana
Pocu è micca accittata
Nè guardata
Sò cume vituparatu
Solu
Sò eu l’émigratu
L’erranti di i to stradi
Eu capicalatu
Tacendu li me strazii
Sott’à un soli
Chi pà prigà mancu mi voli
Chi piccatu
Arrittu fieru e altu
Voddu porghja la manu
A l’omu novu natu
A a nazioni in branu
A stù mondu
Che tu brami à tè di tondu
Plurali
Vuria acciaccà l’oddiu
E carcigà l’idea
Chi mi ricusa oghji
Chi la to strada e mea
Chi m’m’agradisci
Issa casa dà cunstruisce
Cun tè
Alanu di Meglio
Voce ventu
|  | | > Commentaire(0) | |
 |
 |
| sunate lu cornu |
| | SUNATE LU CORNU
Aio ! tutti fratelli ch' hè ora
D’armà schjoppi e di cinghje carchera
Dà lu monte a lu fiume a la serra
Chi lu cornu ripiglii a sunà
Ripigliu
Sunate lu cornu
Un ci hè più riscattu
A populu fattu
Bisognu a marchjà
In lu cornu risona la voce
Di Sampieru e di l’altri guerrieri
Chi per vive liberi e fieri
O per more curaggiu ci dà
Aio ! tutti fratelli chi hè l’ora
Di cessà fra noi altri ste lite,
Ci emu fattu abbastanza ferite,
N’anu risu abbastanza culà
Stintinati ci semu abbastanza
A l’azzizzu d’un vile nimicu
Tocca ad elli per ghjustu castigu
A purtanne lu dolu e trimà
Aio ! tutti fratelli chi hè l’ora
Di stirpà sta razza maladetta
Grida in celu per noi vindetta
Tantu sangue e tanta infedeltà
Tutti sottu a la cara bandera
Bianca, ornata di la testa Mora,
Aio Corsi ch'he sunata l’ora,
Di la nostra antica libertà |  | | > Commentaire(0) | |
 |
 |
| i terzetti di Rusiu |
| | Tradiziunale di Rusiu.
terzetti
Nun ti scurdà di mè ben chè luntanu
Appia cumpassione d'un infelice
Ch'eo vocu pienghjendu dal collu al pianu.
Eo feci l'acquistu d'un sì bel terrenu
Per ripusammi nella mio vicchjezza
Ma oghje tortu mi guardi sò ridottu al menu.
io vincere vorrei la mia avversaria
Cun quell'antichi gesti è belli modi
Ma temu d'ùn furmà castelli in aria.
Terzetti
Tradiziunale.
Ecco pur ghjuntu il ghjorn'il di funestu
d'abbandunà i piacè à i mei turmenti
O Diu chì tristu ghjornu hè per mè questu
Vegu le mie fatiche li mei stanti
Percepire li frutti al mio rivale
Eo rimengu fra pene è turmenti
Sè più ci pensu è più mi cresce il male
Son' quì per ditti la mio passione
Ch'eu fù sempre sinceru è liberale
Restai privu di sensu è di ragione
Pensendu a i giorni camminati insemme
Son'divenutu servu da patrone
Terzetti di Filenu
Tradiziunale, racoltu in Rusiu.
Legge il foglio dolente, anima mia,
Scritto dal tuo Fileno di propria manu,
Chì l'hà scritt'apposta è ti l'invia.
Nun ti scurdà di mè ben'chè luntanu,
Appia cumpassione d'un infelice
Ch'eo vogu pienghjendu da li colli al pianu.
Chì à parlacci, a bocca più nun lice
Per spiegarti tutti i mei dolori ;
Legge il foglio dolente quel chè dice :
'nduve sì 'nduve stai 'nduve domori ?
Idulu del moi core, nice si bella,
A tante pene perchè nun succorri ?
Son'Sicuru che tù 'n serai più quella ;
Avrai forse cambiatu di novu amore
A la fonte d'amore Diana Stella.
Terzetti rusinchi.
Nun ti scurdà di mè, benchè luntanu
Abbie cumpassione di un infelice
Ch'èo vo pianghjendu dal colle al pianu
Duve sì ? Duve stai ? Duve domori ?
Idulu del mio core, nice si bella ?
A tante pene, perche nun sucori
Chì à parlaci à bocca più nun dice
Per spiegà tutti i miei dolori
Leghji il fogliu dolente quel che dice.
|  | | > Commentaire(0) | |
 |
 |
| a paghjella di l'impiccati |
| | L'IMPICCATI
Si vo ghjunghjite in Niolu
Ci viderete un cunventu
Di u Tempu u tagliolu
Un ci n'hà sgassatu pientu
Eranu una sessantina
Chjosi in pettu à u spaventu
Dopu stati straziati
Da i boia o chi macellu
Parechji fumu impiccati
Ci n'era unu ziteliu
l'anu tuttu sfragellatu
E di rota è di cultellu
Oghje chi ghjè oghje in Corscia
Fateci casu una cria
Si pàte sempre d'angoscia
Intesu di Marcumaria
Era quessu u so nome
Mancu quindeci anni avia
Si vo ghjunghjite in Niolu
Ci viderete un cunventu
A brama d'ogni figliolu
A ci dice ancu u ventu
Libertà libertà sempre
Dopu à tamantu spaventu
Ghjuvan'Terramu Rocchi
© A Filetta
|  | | > Commentaire(0) | |
 |
 |
 |
| Novembre 2008 |
| L | M | M | J | V | S | D |
| | | | | | 1 | 2 | | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | | | | | | | | | | << >> | |
 |
|
|
|
 |
Toute la Corse sur Club-Corsica.com |
|